13 apr. 20233 min de citit

Simbolistica ouălor de Paște

Se apropie sfintele sărbători de Paște, ne aflăm în săptămâna Patimilor, cea în care se fac ultimele pregătiri pentru întâmpinarea cum se cuvine a Învierii Domnului.

Casele au fost deja aranjate și scuturate, hainele spălate și călcate, iar curțile măturate. Mai rămân, astfel, preocupările culinare ale gospodinelor. În toate gospodăriile și bucătăriile românești este forfotă mare, se fac planuri, liste și cumpărături.

Una dintre cele mai importante preocupări ale gospodinelor în Săptămâna Mare este vopsitul ouălor, pentru ca nu există masă de Paște fără tradiționalele ouă roșii. Tradiția spune că în Joia Mare, din Săptămâna Patimilor, gospodinele vopsesc ouăle roșii, care vor fi ciocnite în noaptea Învierii.

https://www.eva.ro/

Acest obicei este unul dintre cele care patronează întreaga Sărbătoare a Învierii, ciocnitul lor fiind asociat și cu rostirea cuvintelor „Hristos a Înviat!“ și „Adevărat a Înviat!”, care devin și formulă de salut a credincioșilor până la Înălțarea Domnului.

Ceea ce puțini dintre noi știu este că vopsitul ouălor este o practică apărută cu câteva mii de ani înainte de Hristos, care își are originile în cultura antică.

Se crede că în trecut, ouăle erau considerate daruri de preț și erau simbolul echilibrului și al vieții, al renașterii și al fertilității. Egiptenii aveau un loc de cinste pentru ouă, pe care le considerau simboluri ale eternității și ale lumii, datorită formei perfecte ale acestora.

O altă legendă creștină spune că toate ouăle din lume s-au înroșit în ziua răstignirii Mântuitorului. În alte zone, se spune că Maica Domnului ar fi pus la poalele crucii pe care stătea Domnul răstignit un coș cu ouă, iar sângele acesta, care este considerat simbolul vieții, a curs peste ele înroșindu-le.

Legenda ouălor roșii mai are o variantă. Se spune că un soldat roman, speriat de cele văzute în timpul crucificării lui Iisus Hristos, ar fi venit în fugă la Pilat să-l anunțe că a înviat. Pilat s-a arătat neîncrezător în vorbele slugii și luând un ou în mână a spus vanitos: „Când se va înroși acest ou în mâna mea, atunci va învia Hristos”, iar oul imediat s-a înroșit.

https://www.androidro.ro/

Obiceiuri păstrate de generaţii

În foarte multe zone ale țării, oamenii își spală fața, în dimineața de Paște, cu apă în care se adaugă un ou roșu. Se spune că în acest fel vor fi feriți de boli și vor fi mereu rumeni în obraji. Totodată, sătenii păstrează cojile ouălor pe care le îngroapă în terenurilor, pentru ca pământul să fie mai roditor.

În zona de Nord a României, bucovinenii au dezvoltat un întreg cult al ouălor roșii, acordându-i o semnificație cu totul aparte. În tradiția oamenilor de aici se crede că fundul oului reprezintă pământul, iar vârful acestuia cerul, iar de generații întregi se transmite ideea că atunci când oamenii nu vor mai înroși ouă de Paște, Diavolul le va da târcoale.

Tot aici a apărut și tradiția încondeiatului ouălor, unul dintre cele mai vechi obicei românești, care au transformat înroșitul acestora în artă pură, unică în întreaga lume.

Ouăle încondeiate, unice în lume

Tehnica încondeierii sau a împistririi ouălor este una foarte complexă și foarte greu de realizat. Principala unelte cu care se realizează acestea este chișița, o ustensilă formată dintr-un băț de mărimea unui creion ce are la unul din capete fixat o mică bucată de tablă, transformată într-un fel de suport în care se aplică un ac de cusut foarte subțire, ce care în interior un orificiu foarte fin.

Ceara cu care se încondeiază ouăle se pune de regulă pe foc mic, pentru a sta fierbinte pe tot parcursul procesului, în care se mai adaugă și praf de cărbune foarte fin pentru a-i oferi culoarea negară specifică.